9 And when he had opened the fifth seal, I saw under the altar the souls of them that were slain for the word of God, and for the testimony which they held:
10 And they cried with a loud voice, saying, How long, O Lord, holy and true, dost thou not judge and avenge our blood on them that dwell on the earth?
11 And white robes were given unto every one of them; and it was said unto them, that they should rest yet for a little season, until their fellowservants also and their brethren, that should be killed as they were, should be fulfilled.
1 În anul al patrulea al împăratului Darius, Cuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, care este luna lui Chisleu.
2Cei din Betel trimiseseră pe Şareţer şi pe Reghem-Melec, cu oamenii săi, să se roage Domnului
3şi să întrebe pe preoţii din Casa Domnului oştirilor şi pe proroci: „Trebuie să plâng şi în luna a cincea şi să mă înfrânez, cum am făcut atâţia ani?”
5„Spune la tot poporul ţării şi preoţilor: ‘Când aţi postit şi aţi plâns în luna a cincea şi a şaptea în aceşti şaptezeci de ani, oare pentru Mine aţi postit voi?
6Şi când mâncaţi şi beţi, nu sunteţi voi cei ce mâncaţi şi beţi?
7Nu cunoaşteţi cuvintele pe care le-a vestit Domnul prin prorocii de mai înainte, când Ierusalimul era încă locuit şi liniştit împreună cu cetăţile lui de primprejur şi când şi partea de miazăzi şi câmpia erau locuite?’ ”
8Cuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia astfel:
9„Aşa a vorbit Domnul oştirilor: ‘Faceţi cu adevărat dreptate şi purtaţi-vă cu bunătate şi îndurare unul faţă de altul.
10Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac şi niciunul să nu gândească rău în inima lui împotriva fratelui său’.
11Dar ei n-au vrut să ia aminte, ci au întors spatele şi şi-au astupat urechile ca să n-audă.
12Şi-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n-asculte Legea, nici cuvintele pe care li le spunea Domnul oştirilor, prin Duhul Său, prin prorocii de mai înainte. Din pricina aceasta, Domnul oştirilor S-a aprins de o mare mânie.
13Când chema El, ei n-au vrut s-asculte. De aceea, nici Eu n-am vrut s-ascult când au chemat ei, zice Domnul oştirilor.
14Ci i-am împrăştiat printre toate neamurile pe care nu le cunoşteau; ţara a fost pustiită în urma lor, aşa că nimeni nu mai venea şi nu mai pleca din ea şi, dintr-o ţară plăcută cum era, au făcut o pustie!”