2Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel venea de la răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari şi pământul strălucea de slava Sa.
3Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem când venisem să nimicesc cetatea şi vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem lângă râul Chebar. Şi am căzut cu faţa la pământ.
4Slava Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit.
5Atunci, Duhul m-a răpit şi m-a dus în curtea dinăuntru. Şi Casa era plină de slava Domnului!
6Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă şi un om stătea lângă mine.
7El mi-a zis: „Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui veşnic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel şi împăraţii lor nu-Mi vor mai pângări Numele Meu cel sfânt prin curviile lor şi prin trupurile moarte ale împăraţilor lor la moartea lor
8ca atunci când îşi puneau pragul lor lângă pragul Meu, stâlpii lor lângă stâlpii Mei şi nu era decât un zid între Mine şi ei. Aşa au pângărit ei Numele Meu cel sfânt cu urâciunile pe care le-au săvârşit, de aceea i-am mistuit în mânia Mea.
9Acum vor depărta de la Mine curviile lor şi trupurile moarte ale împăraţilor lor şi voi locui veşnic în mijlocul lor.
10Tu însă, fiul omului, arată Templul acesta casei lui Israel; ei să-i măsoare planul şi să roşească de nelegiuirile lor.
11Dacă vor roşi de toată purtarea lor, arată-le chipul casei acesteia, întocmirea ei, ieşirile şi intrările ei, toate planurile şi toate legile ei; zugrăveşte-le-o sub ochi, ca să păzească toate planurile ei, toate poruncile ei şi toate orânduirile ei şi să facă întocmai după ele.
12Aceasta este legea privitoare la Casă. Pe vârful muntelui, tot locul pe care-l va cuprinde ea este preasfânt. Iată, aceasta este legea asupra Casei.
13Iată măsurile altarului în coţi; fiecare cot era cu o palmă mai lung decât cotul obişnuit. Temelia era înaltă de un cot şi lată de un cot, şi pervazul dimprejur avea o lăţime de un lat de mână; aceasta era propteaua altarului.
14De la temelia de pe pământ până la pervazul de jos erau doi coţi şi o lăţime de un cot, şi, de la pervazul cel mic până la cel mare, erau patru coţi şi un cot lăţime.
15Altarul avea o vatră de patru coţi şi din vatra altarului se înălţau patru coarne.
16Vatra altarului avea o lungime de doisprezece coţi, o lăţime de doisprezece coţi şi cu cele patru laturi ale lui făcea un pătrat.
17Pervazul avea paisprezece coţi lungime pe paisprezece coţi lăţime, în cele patru laturi ale lui; marginea de sus era de o jumătate de cot; temelia era lată de un cot de jur împrejur şi treptele erau îndreptate spre răsărit.”
18El mi-a zis: „Fiul omului, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ‘Iată legile cu privire la altar pentru ziua când îl vor face ca să aducă pe el arderi-de-tot şi să stropească sângele.
19Să dai preoţilor, leviţilor, care sunt din sămânţa lui Ţadoc şi care se apropie de Mine ca să-Mi slujească, zice Domnul, Dumnezeu, un viţel pentru jertfa de ispăşire.
20Să iei din sângele lui şi să ungi cele patru coarne ale altarului, cele patru colţuri ale pervazului şi marginea care-l înconjoară; să cureţi astfel altarul şi să faci ispăşire pentru el.
21Să iei viţelul pentru ispăşire şi să-l ardă într-un loc anume lângă Casă, afară din Sfântul Locaş.
22În ziua a doua, să aduci ca jertfă de ispăşire un ţap fără cusur, ca să cureţe altarul, cum l-au curăţit cu viţelul.
23După ce vei isprăvi de făcut ispăşirea, să aduci un viţel fără cusur şi un berbec din turmă, fără cusur.
24Să-i aduci înaintea Domnului; preoţii să-i presare cu sare şi să-i aducă Domnului ca ardere-de-tot.
25Timp de şapte zile, să jertfeşti în fiecare zi un ţap ca jertfă de ispăşire; să jertfească şi un viţel şi un berbec din turmă, amândoi fără cusur.
26Timp de şapte zile, vor face ispăşirea şi curăţirea altarului şi-l vor sfinţi astfel.
27După ce se vor împlini aceste zile, de la ziua a opta înainte, preoţii să aducă pe altar arderile-de-tot şi jertfele voastre de mulţumire. Şi vă voi fi binevoitor, zice Domnul, Dumnezeu.’ ”