1Nimicitorul porneşte împotriva ta, Ninive; păzeşte cetăţuia! Ia seama la drum! Întăreşte-ţi coapsele! Adună-ţi toată puterea!…
2Căci Domnul aşază iarăşi slava lui Iacov şi o face iarăşi ca slava de odinioară a lui Israel, pentru că i-au jefuit jefuitorii şi le-au stricat butucii de vie…
3Scuturile vitejilor săi sunt roşii, războinicii sunt îmbrăcaţi cu purpură; fulgeră carele de focul oţelului în ziua sorocită pregătirii de luptă şi suliţele se învârtesc.
4Duruie carele pe uliţe, se năpustesc unele peste altele în pieţe, parcă sunt nişte făclii la vedere, şi aleargă ca fulgerele…
5El, împăratul Ninivei, cheamă pe oamenii lui cei viteji, dar ei se poticnesc în mersul lor; aleargă spre ziduri şi se gătesc de apărare…
6Porţile de la râuri sunt deschise şi palatul se prăbuşeşte!…
7S-a isprăvit cu ea: este dezgolită, este luată; slujnicele ei se vaită ca nişte turturele şi se bat în piept.
8Ninive era odinioară ca un iaz plin de apă… Dar iată-i că fug!… Staţi! Staţi! Opriţi-vă!… Dar niciunul nu se întoarce…
9Jefuiţi argintul! Jefuiţi aurul! Acolo sunt comori nesfârşite, tot felul de bogăţii, de lucruri scumpe!
10Este jefuită, pustiită şi stoarsă de tot! Inima îi e mâhnită, îi tremură genunchii, toate coapsele suferă şi toate feţele au îngălbenit.
11Unde este acum culcuşul acela de lei, păşunea aceea pentru puii de lei, pe unde umblau leul, leoaica şi puiul de leu, fără să-i tulbure nimeni?
12Leul sfâşia cât îi trebuia pentru puii săi, sugruma pentru leoaicele sale; îşi umplea vizuinele de pradă şi culcuşurile cu ce răpise.
13„Iată că am necaz pe tine, zice Domnul oştirilor. În fum îţi voi preface carele de război, sabia va mistui pe puii tăi de lei, îţi voi nimici prada din ţară şi nu se va mai auzi glasul solilor tăi.”